Fără poezie viața e pustiu (61)

Simțiri în anotimp

DSC_3713

Luciei!

Acum că vine toamna
Şi-am primăveri în mine…
Să vină mandră iarna
Cu verile senine.

O frunză ruginie se desprinde
Din creanga verde de stejar
Când toamna aurie o surprinde
Nimic din ce trăim nu e-n zadar.

În primăvara vieții mele
Răsai ca mugurii de-arțar
Cercei de apă, praf de stele
Pe-al Parângului altar.

În amorțirea zilei reci de iarnă
Un fleac de viscol iară se-ntețește
Un bulgar de zăpadă se rastoarnă
Lasând în urmă-i soarele pe creste.

Lumină. Soarele acum răsare,
Cu suflu dulce-n raze de iubire
Pe necuprinsa-ntinsa mare,
Pe necuprinsa-ntinsa zare.

Catalin Mitroi

Posted on by cdmitroi Posted in Fără poezie viața e pustiu

Add a Comment